Al meu adorabil:

marți, 6 iulie 2010

Cu părere de rău

Cu părere de rău trebuie să răspund iar negativ unicei persoane care mă sună pe numărul de telefon necunoscut. Da am un număr de telefon necunoscut. Necunoscut de mine şi de oricine altcineva, nefolosit în trecut, în prezent şi posibil la fel de nefolosit şi în viitor. Totuşi acest număr de telefon există, chiar dacă nu m-am obosit să-l cunosc, ca ataşament al internetului, şi prin faptul că el există, o persoană în lumea asta, care îmi e la fel de necunoscută ca şi numărul de telefon, face excepţie de la regula de mai sus şi mă sună. Din păcate, cel puţin în acest moment al existenţei mele, nu-i pot răspunde persoanei afirmativ. Deşi zău că mi-ar plăcea să pot. Cât de minunat ar fi să pot.
Persoana vrea nerăbdătoare să discute cu familia Serafim. Iar eu cu regret în voce nu-i pot zice deocamdată decât că a greşit numărul. Nu fac parte din familia Serafim...mi-ar plăcea să fac parte, dar realitatea e alta. Nu-s nici măcar prin apropierea vreunei pene de Înger. Şi nici nu îndrăznesc să ridic din stadiul meu ochii înspre paradisiacele fiinţe. Nu ştiu ce aşteptări există prin alte părţi de la mine şi ce ar trebui să înţeleg, dar evident cineva se cam grăbeşte sunându-mă în momentele astea şi având aşteptări să-i răspund afirmativ.
'Cu părere de rău, trebuie să răspund iar negativ...dar, cât timp mai există o fărâmă de speranţă, vă rog să reveniţi.'

Niciun comentariu: