Studiu

Povestea

Teribilă eşti minune de poveste,
Teribil cum de mine, lipit şi strâns te ţii,
Teribilă privirea ce-n loc, zâmbind m-opreşte,
Teribilă şi vocea ce n-o vreau amuţi.
De dorul tău, poveste, ca-n jar m-am perpelit
De dorul tău, construcţii din gând am construit
De dorul tău, privit-am la nori cu albe creste
De dorul tău zâmbit-am la cerul liniştit
Şi de-al tău drag poveste,
Pe drumul meu de-aramă opritu-m-am un pic,
Şi de-a ta dragă vorbă, dulci vorbe am auzit
De-a ta dragă privire, ce-ngheaţă şi topeşte
Văzut-am pretutindeni, frumosul desluşit.
Teribilă şi dragă,  te simt şi-mi eşti, poveste
Ca vrabia ce sare, ritmat şi scurt pe poante,
Sub pomul altoit.

Plecări

Ah, mi-e greu când văd plecare

Mi se strâng plămânii-n chingi

Parcă moare-o mică lume

Iar eu doar privesc de-aici

Mult mă tulbură plecarea,

Timp de-o clipă cât pustiul,

Nesfârşit şi mut ca zarea

Care-şi uită-o clipă timpul

De-oi trăi cât un mileniu

Tot nu mă obişnuiesc

Când mă uit şi văd plecarea,

Flăcări în plămâni ţâşnesc.