O steluţă de mare turcoaz stătea printre suratele sale din barajul de corali. Privea la peştişorii în mii şi mii de nuanţe ce-i treceau pe dinaintea celor cinci lăbuţe rotunjoare ale sale. Era încântată de faptul că este o steluţă turcoaz, că poate sta fără griji unduindu-se în valuri toată ziua printre atâtea minunăţii şi alge. Nu-şi umplea timpul decât cu încântările pe care lăcaşul său de sub ape i le oferea. Şi cânta:
Frumos e să fii steluţă de mare turcoaz
Coralul mi-e casă şi masă şi prieten
Hoinăresc toată ziua printre culori şi forme
N-am teamă de nimic
N-am griji de nimic
Mă încânt doar cu frumuseţe
Mă delectez cu liniştea adâncului
Mă anim cu viaţa marină ce strigă a pericol
Şi nimic altceva pe lumea asta
N-aş vrea să fiu
Decât
Steluţă de mare turcoaz
Cineva m-a întrebat ce-aş vrea eu să fiu dacă n-aş fi eu. Aş vrea să fiu o steluţă de mare turcoaz.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu