O zi de toamnă galbenă şi luminoasă ....

O zi de toamnă galbenă şi luminoasă .... privită de la o fereastră nu e niciodată la fel ca celelalte zile de toamnă galbene şi luminoase... Seamănă, îţi evocă zile galbene de toamnă luminoasă din zonă dulce de coline, cunoscute de prin alte timpuri, dar nu, nu, nu, nu e la fel. Diferenţele, la fel ca diavolul, stau în detalii. numărul de frunze rămase în copaci e diferit, tonurile de galben sunt altele, numărul de nuanţe combinate şi intensităţile lor de galben, cupru, auriu, ruginiu, verde cu influenţe mai arămii sau mai brune....diferă, umiditatea din aer, numerele şi formele şi orânduielile de nori precum şi consistenţa cerului diferă. Ca să nu mai vorbesc de copiii care se joacă printre frunze, de însoţitorii lor, de trecătorii de pe stradă...sau ce să mai zic de însăşi privitoarea de la fereastră, care poate o evocă pe aceeaşi privitoare a unei zile de toamnă dintr-un alt timp, dar diferă sentimentele şi gândurile şi scopurile ei sau celulele care se regenerează şi nu mai sunt aceleaşi deşi seamănă, respiră altfel aerul de toamnă, pentru ochi şi suflet altfel alunecă catifelată imaginea zilei de toamnă ... şi multe multe multe altele diferă... adică aproape tot. Ziua de toamnă luminoasă seamănă la aspectul de suprafaţă cu toamna, cu toată toamna, dar luată la bani mărunţi nu e niciodată la fel. Chestiunile de toamnă par neschimbate, dar la nivel mărunt, ca sub o lupă a inimii şi-a gândurilor şi-a fiecărei celule din mine, simt că e cu totul altceva, adică o zi de toamnă galbenă şi luminoasă, minune de zi dar alta ca ea nicium nu va mai fi!