Lenea e un mare şi umflat ingredient universal. E în aproape orice şi m-a surprins când am constatat lucrul ăsta. În toate trăsăturile, gândurile sau acţiunile rele sau nepotrivite apare asociată lenea, e ca un fel de featuring în vogă. Toate colaborează cu lenea. Şi mai teribil e faptul că şi multe trăsături, gânduri sau acţiuni bune fac featuring cu lenea. Non-acţiunea lucrează cu lenea, acţiunea lucrează cu lenea. În minciunile pe care ni le turnăm cu graţie nouă înşine e şi lenea colaboratoare de proiect. Lenea e depistată uneori drept ceea ce este, alteori apare mascată în forme de nici n-ai zice că e ea, dar tot ea e. Lenea e un star pe cinste, îşi schimbă tot timpul look-ul, ca să rămână mereu surprinzătoare în preferinţele publicului.
În faptul că m-am spălat pe păr şi nu mi-am făcut mai întâi tratament pentru regenerarea sa cu ulei de măsline, e lenea. În faptul că după ce am alergat mi-am lăsat jacheta pe canapea şi abia după ce mi-am făcut baie am pus-o la locul ei, e tot lenea. În faptul că mă gândesc să scriu postul ăsta despre lene de câteva zile şi îl scriu abia acum.. e tot lenea.
Lenea e în capul listei mele cu ingrediente detestabile şi de înfruntat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu