Contra stranutului
Va prezint azi un remediu eficient testat personal. Cand racesti si te inteapa nasul, stranuti si ai o stare de tensiune in zona tamplelor si a sinusurilor, mananca inchetata - cu cat mai multa cu atat mai buna si mai bine. Cantitate ... cat de mult intra in burta, sau pana simti ca ti se face rau de la stomac.
Inghetata este un remediu minune. Nu, nu iti calmeaza mucoasa nazala nici nu detensioneaza inflamatia din zona. Nu, nu are un efect de potolire a gatului pe care il simti la fel de iritat, sau poate chiar mai tare de la raceala inghetatii.
Totusi efectul sau este magic. Este atat de buna incat esti mult prea preocupat s-o savurezi ca sa-ti mai aduci aminte de nasul curgator, astfel nu se mai declansaza niciun stranut pe toata perioada in care te infrupti hulpav.
joi, 5 iulie 2012
...... mai bine pisica miloaga decat pisica flamanda (Înţelepciune de la Chiti Chet 1)
Chestia cu "cere si ti se va da" e atat de simpla de elementara si de utila incat era si firesc sa nu ii dau atentie aproape deloc. Pot spune acuma ca pentru mine e unul dintre marile "secrete" neascunse ale modului de functionare a lumii asteia.
E o chestiune atat de simpla incat am invatat-o pana la urma, cu tot respectul cuvenit marilor maestri ai lumii, de la pisicuta mea. Ea miorlaie si miorlaie si cere cere si tot cere, ea stie ce, uneori intuiesc si o mai nimeresc. Sunt de foarte multe ori sacaita de atatea cereri miorlaite in continuu. Initial am zis ca-i o tampenie si o corvoada a mea sa se fi infiltrat in casa mea o pisica atat de urlatoare. Pe urma mi-am dat seama ca de fapt e o mare banditeala si o smecherie eficienta. Oricat de mult m-ar enerva, dupa atatea miorlaiei tot incerc sa-i dau cate ceva ca sa taca. Uneori nimeresc ce vrea si tace (pentru putin timp desigur), alteori n-o nimeresc din prima si continua sa zbiere, chiar daca ma enerveaza si mai tare, eforturile mele se intetesc pe masura, cautand variante pana e multumita. Uneori recunosc, ca daca n-ar avea o gura atat de mare si terorizanta poate as uita cu totul de ea si n-ar mai primi ceea ce vrea decat mult mai rar.
Si cam asa ma imaginez si pe mine fata de marele Divin. Eu miorlaind aici pe jos pe pamant, el auzind ceva poate nu foarte deslusit. El, poate chiar sacait de chiraiturile fara oprire, dandu-mi diverse lucruri, unele fix cele la care ma gandeam, altele poate brodite din a 2-a a 3-a, a 10-a incercare, dar mereu oferindu-mi cate ceva. Cu cat cer mai multe cu atat primesc mai multe. Asa ca cer si dimineata si seara, si in timpul zilei de cate ori apuc, si uneori si noaptea-n vis, caci atat de tare m-am obisnuit sa miorlai, ca miorlai si cand visez. Poate Dumnezeu o fi sacait ca ma tot aude cu aceleasi miorlaieli (il inteleg ca si eu simt la fel cu pisica), dar nici nu iese treaba altfel. Cu cat cer mai mult, ca prin farmec, primesc mai mult.
N-am nimic cu cei care prefera sa nu ceara nimic ca sa lase totul in voia lui Dumnezeu. E un mod de a privi problema. Poate chiar unul mai nobil. Dar eu cred ca aceste persoane primesc fix cat ar primi si pisica mea daca nu s-ar smiorcai pe langa mine ... ar trai si asa, dar nu la fel de des bucuroasa.
Nu stiu care-i ideea in smecheria asta, nici nu-mi pasa pana la urma, pur si simplu e croita lumea asa.
Eu am vazut cu ochii mei, pe pielea mea. Cu cat ceri mai mult cu atat primesti mai mult. Mai bine matza miloaga decat matza flamanda.
E o chestiune atat de simpla incat am invatat-o pana la urma, cu tot respectul cuvenit marilor maestri ai lumii, de la pisicuta mea. Ea miorlaie si miorlaie si cere cere si tot cere, ea stie ce, uneori intuiesc si o mai nimeresc. Sunt de foarte multe ori sacaita de atatea cereri miorlaite in continuu. Initial am zis ca-i o tampenie si o corvoada a mea sa se fi infiltrat in casa mea o pisica atat de urlatoare. Pe urma mi-am dat seama ca de fapt e o mare banditeala si o smecherie eficienta. Oricat de mult m-ar enerva, dupa atatea miorlaiei tot incerc sa-i dau cate ceva ca sa taca. Uneori nimeresc ce vrea si tace (pentru putin timp desigur), alteori n-o nimeresc din prima si continua sa zbiere, chiar daca ma enerveaza si mai tare, eforturile mele se intetesc pe masura, cautand variante pana e multumita. Uneori recunosc, ca daca n-ar avea o gura atat de mare si terorizanta poate as uita cu totul de ea si n-ar mai primi ceea ce vrea decat mult mai rar.
Si cam asa ma imaginez si pe mine fata de marele Divin. Eu miorlaind aici pe jos pe pamant, el auzind ceva poate nu foarte deslusit. El, poate chiar sacait de chiraiturile fara oprire, dandu-mi diverse lucruri, unele fix cele la care ma gandeam, altele poate brodite din a 2-a a 3-a, a 10-a incercare, dar mereu oferindu-mi cate ceva. Cu cat cer mai multe cu atat primesc mai multe. Asa ca cer si dimineata si seara, si in timpul zilei de cate ori apuc, si uneori si noaptea-n vis, caci atat de tare m-am obisnuit sa miorlai, ca miorlai si cand visez. Poate Dumnezeu o fi sacait ca ma tot aude cu aceleasi miorlaieli (il inteleg ca si eu simt la fel cu pisica), dar nici nu iese treaba altfel. Cu cat cer mai mult, ca prin farmec, primesc mai mult.
N-am nimic cu cei care prefera sa nu ceara nimic ca sa lase totul in voia lui Dumnezeu. E un mod de a privi problema. Poate chiar unul mai nobil. Dar eu cred ca aceste persoane primesc fix cat ar primi si pisica mea daca nu s-ar smiorcai pe langa mine ... ar trai si asa, dar nu la fel de des bucuroasa.
Nu stiu care-i ideea in smecheria asta, nici nu-mi pasa pana la urma, pur si simplu e croita lumea asa.
Eu am vazut cu ochii mei, pe pielea mea. Cu cat ceri mai mult cu atat primesti mai mult. Mai bine matza miloaga decat matza flamanda.
joi, 21 iunie 2012
La ... "necuratu" 2
(Da, necuratu 2, o data pt ca sunt mai multi necurati si in al doilea rand pentru ca in ultima vreme invat multe despre ei)
Cu necuratul poti negocia. Nu e asa fara scapare ca vine si gata trebuie sa faci ca el. Nicidecum. Da, e puternic, merge la intimidare sau la vrajeala dar trebuie sa inveti sa te tocmesti, sa te tot tocmesti, sa te tocmesti "in draci" (ca sa zic asa).
Pana la urma cred ca in viata asta, totul e o negociere (nu degeaba o fi "poporul ales" atat de priceput la tocmeala si comert).
Deci cuvantul magic in lucrurile necurate ... negociere, pana gasesti calea sa scapi cu bine.
Cu necuratul poti negocia. Nu e asa fara scapare ca vine si gata trebuie sa faci ca el. Nicidecum. Da, e puternic, merge la intimidare sau la vrajeala dar trebuie sa inveti sa te tocmesti, sa te tot tocmesti, sa te tocmesti "in draci" (ca sa zic asa).
Pana la urma cred ca in viata asta, totul e o negociere (nu degeaba o fi "poporul ales" atat de priceput la tocmeala si comert).
Deci cuvantul magic in lucrurile necurate ... negociere, pana gasesti calea sa scapi cu bine.
luni, 11 iunie 2012
La .... "necuratu"
La "necuratu" (ma feresc sa-i rostesc direct alte nume) te duci cam de bunavoie. Nu te trimite nimeni, nu vine el singur sa te ia cu japca, toate astea-s lipsite de putere pana ce nu-ti doresti tu. Pana ce nu-ti exprimi personal liberul arbitru. Necuratu' nu te ia pe sus, nu te trece dupa capul lui puntea... ci numai daca-l rogi. Te bate gandu sa te aliezi cu el, iti exprimi verbal ideea, sau in alt mod, el e prompt, se prezinta instant, cu o oferta de lucru pe masura ta si o remuneratie grasa. Sa nu poti sa zici vreodata ca-i nerentabil. Necuratu respecta legile (dar le cunoaste atat de bine incat poate sa le invarta dupa plac) si intotdeauna liberul arbitru.
miercuri, 6 iunie 2012
Simplu
In viata sunt doar doua variante. Ori ASTEPTI, ori CREEZI. Daca nu esti intr-una dintre aceste ipostaze, esti automat in cealalta. Cam atata e. Viata chiar e simpla.
sâmbătă, 26 mai 2012
Solutii
Tocmai mi-am dat seama ca exista o solutie 100% eficienta pentru momentele urate, cand esti intors pe dos.
Sa te intorci pe fata!
Sa te intorci pe fata!
vineri, 25 mai 2012
Cyril
Cyril este o muza. Cyril este muza mea si e adorabila.
Nu stiu daca se poate trai fara muza, dar eu, de cand am cunoscut-o, nu pot sa mai traiesc fara Cyril.
Nu stiu daca se poate trai fara muza, dar eu, de cand am cunoscut-o, nu pot sa mai traiesc fara Cyril.
Postarul suna intotdeauna... de cate ori vrea el
De obicei, in Romania, postasul vine si aduce corespondenta. De cate ori suna, nu se stie exact si este irelevant pentru textul meu.
Exista insa o exceptie, in Curtea de Arges vine postarul. Am aflat direct de la sursa. Si nici macar nu vine intotdeauna, caci deh, doar e postar, nu postas de rand. Vine cand vrea el, aduce doar acele plicuri si colete pe care are el chef sa le aduca, si sunt convinsa ca (desi irelevant pentru textul meu) suna de cate ori are el chef. Spre nemultumirea voalat exprimata, a localnicilor argeseni. Acuma ce sa mai zici? Ca esti nemultumit de toane si ifose de postar? Ca vorba aia, de postas te mai poti plange, ii mai poti reprosa una doua. Dar de postarul din Curtea de Arges ...
Exista insa o exceptie, in Curtea de Arges vine postarul. Am aflat direct de la sursa. Si nici macar nu vine intotdeauna, caci deh, doar e postar, nu postas de rand. Vine cand vrea el, aduce doar acele plicuri si colete pe care are el chef sa le aduca, si sunt convinsa ca (desi irelevant pentru textul meu) suna de cate ori are el chef. Spre nemultumirea voalat exprimata, a localnicilor argeseni. Acuma ce sa mai zici? Ca esti nemultumit de toane si ifose de postar? Ca vorba aia, de postas te mai poti plange, ii mai poti reprosa una doua. Dar de postarul din Curtea de Arges ...
joi, 17 mai 2012
Mirosuri din Danemarca
Daca simti miros de ceva putred in Danemarca, cred ca e mai benefic sa parasesti locatia. Stiu ca e tentant sa mai cercetezi un pic, sa mai scormonesti nitel, ca poate mirosul e doar o impresie, poate e doar ceva ce dispare cu vantul... nu zic ca nu ar putea fi si asa. Dar cine mai are timp sa stea la puricat? cand pana la urma mirosul de putred de cele mai multe ori nu-i degeaba pe acolo. E chiar de la vreo putreziciune. Si pe urma te trezesti ca s-a irosit si timp si energie si mirosul s-a imputit si mai tare.
Eu, dupa ce ( si numai dupa ce) am stat in multe multe mirosuri ce pareau cam putrede sperand ca se vor finaliza mirosind a trandafiri roz, simt ca nu mai e de cercetat. M-am convins ca nasul meu sesizeaza mirosuri cu o acuratete suficient de buna cat sa-i pot acorda incredere si sa merg pe mana lui, a nasucului desigur.Vine miros putregacios din Danemarca? mai bine ma indrept direct spre greci, si nu ma mai intreb de ce.
Eu, dupa ce ( si numai dupa ce) am stat in multe multe mirosuri ce pareau cam putrede sperand ca se vor finaliza mirosind a trandafiri roz, simt ca nu mai e de cercetat. M-am convins ca nasul meu sesizeaza mirosuri cu o acuratete suficient de buna cat sa-i pot acorda incredere si sa merg pe mana lui, a nasucului desigur.Vine miros putregacios din Danemarca? mai bine ma indrept direct spre greci, si nu ma mai intreb de ce.
miercuri, 16 mai 2012
Toleranta pentru tensionati
Nu poti sa te superi pe oamenii tensionati, zau ca nu. Nu te poti supara pe ei cand intelegi ce efecte produce tensiunea si stresul psihic asupra ta si automat si asupra celorlalti, ca doar nu or fi ei mai din piatra facuti decat tine.
Azi m-am lamurit. In conditii de stres, persoanelor li se accentueaza anumite trasaturi, de obicei nu cele mai simpatice, devin exacerbate pana la absurd si sacaiala.
Un individ care se da de obicei in spectacol, ca sa fie miez, cand e pus in fata unui examen, de stres, se da si mai tare in stamba pana ajunge sa para copil tembel. Unul care de obicei se incrunta, cand vine vorba sa dea un examen, se incrunta si mai tare pana i se innegreste fata. Altul care de obicei spune rautati are tendinta sa arunce rautati mai mari. O mini smiorcaita devine sub stres o mare smiorcaita.
Treaba e ca toate manifestarile astea sunt de fapt scuturi de aparare naturale in fata stresului si a momentului tensionat. Stiu ca-ti vine uneori sa le dai cu ceva in cap acestor tensionati, dar nu e din rautate... e doar strigat de ajutor.
Purtandu-mi propria tensiune in carca si in reactii amplificate, azi am fraternizat cu cei cu comportamente stupide, caraghioase, enervante de la stres si emotii de examen, caci i-am vazut pe toti cu drag, la fel ca si pe mine, dincolo de scuturile noastre.
Azi m-am lamurit. In conditii de stres, persoanelor li se accentueaza anumite trasaturi, de obicei nu cele mai simpatice, devin exacerbate pana la absurd si sacaiala.
Un individ care se da de obicei in spectacol, ca sa fie miez, cand e pus in fata unui examen, de stres, se da si mai tare in stamba pana ajunge sa para copil tembel. Unul care de obicei se incrunta, cand vine vorba sa dea un examen, se incrunta si mai tare pana i se innegreste fata. Altul care de obicei spune rautati are tendinta sa arunce rautati mai mari. O mini smiorcaita devine sub stres o mare smiorcaita.
Treaba e ca toate manifestarile astea sunt de fapt scuturi de aparare naturale in fata stresului si a momentului tensionat. Stiu ca-ti vine uneori sa le dai cu ceva in cap acestor tensionati, dar nu e din rautate... e doar strigat de ajutor.
Purtandu-mi propria tensiune in carca si in reactii amplificate, azi am fraternizat cu cei cu comportamente stupide, caraghioase, enervante de la stres si emotii de examen, caci i-am vazut pe toti cu drag, la fel ca si pe mine, dincolo de scuturile noastre.
marți, 15 mai 2012
Somnorele pasarele
Zau asa.... daca a venit pana si fulgerul si te-a traznit in cap, te-a scurtcircuitat.. si dupa asta tot nu te-ai trezit, ce sanse sunt sa te trezeasca o alta persoana, cam tot pe-atat de somnoroasa ca si tine?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)